Strada I, lată de cca. 7m, cu orientare est-vest, este principalul monument care determină structurarea urbanistică a cartierului. Ea  era prevăzută pe mijloc cu un mare canal colector al apelor pluviale şi menajere din zonă .

            Dalele masive  din calcar au fost aşezate pe o nivelare  realizată din pământ brun-cenuşiu,  cu pietriş şi fragmente ceramice (dimensiunile aproximative: 1,60×1,40×0,30m).

            Dalele relativ rectangulare au fost folosite  la acoperirea canalului. Canalul este realizat din dale foarte mari aşezate pe cant, care  formează pereţii, iar partea inferioară a  canalului este pavată cu dale de calcar se aflându-se la -1,10m faţă de nivelul străzii. Cele doua monede descoperite, emisiuni  Justin I şi Justin al II-lea (572/3) pot oferi, în același timp,  un  relativ terminus post quem pentru dezafectarea canalului, şi un posibil moment al construcţiei în epoca Anastasius-Justin I.

Artera  magistrală I se intersectează chiar în centrul suprafeţei cercetate cu altă stradă, strada I_a de aceeaşi lăţime (7m),  care se îndreaptă spre nord  și este străbătută de un canal mai mic, de acelaşi tip, tăiat de realizarea canalului magistral descris mai sus. Un alt canal secundar, placat  pe fund cu cărămizi, străbate strada I_a, iar traseul său se schimbă, după intersecţia cu strada I, spre sud-vest, orientându-se spre turnul de est al porţii de sud. Lăţimea străzii I_a este  de 3-3,50m ea fiind străbătută de cele doua canale descrise mai sus.

Strada  I cu panta descendentă spre spre est, convergeaspre portul antic, canalul deversându-se în mare, iar spre vest se putea intersecta cu o altă stradă cu direcţia nord-sud, care comunica prin portile de  sud și respectiv de nord ale  cetăţii.

Rețeaua stradală descrisă mai sus a influențat împărţirea cartierului callatian în patru insulae:

1. a) Insula I, aflată la nord de strada I şi la vest de strada I_a, este posibil să fi avut ca limită vestică strada  principalănord-sud, care lega porțile de nord și de sud ale cetăţii, iar ca limită nordică o stradelă paralelă cu strada I.
2. b) Insula II, la nord de strada I şi la est de strada I_a, din aceasta nefiind cercetată decât o parte a unei locuinţe.
3. c) Insula III, aflată la sud de strada I şi la vest de strada I_a, a avut, probabil,  ca limită sudică incinta, sau o stradelă paralelă cu incinta, limita sa de est fiind necunoscută.
4. d) Insula IV, la sud de strada I şi la vest de strada I_a, are ca limita sudică, turnul sus amintit, și ca limitaă de  vest strada  nord-sud ce ieşea pe poarta de sud. Edificiile vor fi prezentate, în cele ce urmează,  în funcţie de cele patru

Insula I. Deşi a fost  puternic afectată de amplasarea fundaţiei unei locuinţe moderne, a putut fi cercetată locuinţa I_, situată la intersecţia străzilor I şi I_a. locuința este  realizată din ziduri din piatră legată cu pământ, late de 0,75m şi cuprinde cel puţin două încăperi cu dimensiunile 2,30×2,40mşi respectiv 5×2,40m,acestea comunicând spre vest cu o curte,  unde au fost descoperite douădolia. Din încăperea mai mare iese un canal construit  din blochete de calcar legate cu pământ, placat cu cărămizi de 0,60×0,37m, care  se varsă în canalul colector principal.

La sfârșitul sec.VI p.Chr., a fost adosat un zid cu direcţia nord-sud, care  va bloca parţial strada I, îngustând-o la 2,50m.

Insula II. Este prezentă doare prin de o locuinţa II_, cercetată parţial, cu zidurile realizate  din blochete de calcar legate cu pământ, late de  0,75m, fiind surprinsă în întregime doar latura sa  dinspre strada I_a. Elevaţia lucuințeiII_a a fost realizată în sec. VI p.Chr., pe fundaţia unui zid databil în sec. IV p.Chr.

Insula III. A fost cercetată în iarna 1993-1994,  în condiţii foarte grele; a fost  afectatăşi de o groapă modernă de var; a fost, totuşi, identificat un zid lat de 0,85m, pe o lungime de cca. 6-7m, lângă  fundaţia  căruia  au fost descoperite trei monede Anastasius, Justin I, Justinian. Au fost de asemenea cercetate  un pavaj aparţinând unei curţi interioare şi două canale secundare ce se deversau în canalul colector.

Insula IV.  În această insula a fost cercetată o locuinţă adosată incintei, compusă din două încăperi, o anexăşi o curte (locuinţa IV_). Încăperea estică are dimensiunile interioare de 4,50x3m, dimensiunile încăperii vestice neputând fi specificate, datorită suprapunerii acesteia de către  fundaţia hotelului. Zidurile, late de 0,50×0,70m, sunt realizate  din blochete de calcar nefasonate legate cu pământ.

Spre nord edificiul avea o anexă a cărei latură estică este de 6m. Anexa, cu  două nivele, poate fi interpretată drept horreum, prin cele şase dolia descoperite în nivelul său inferior.

Edificiul avea piloni centrali, construiți în beci, pentru a susţine podeaua şi a fost distrus la sf. sec. VI sau începutul sec. VII p. Chr., de un  violent incendiu. Se poate avansa ipoteza  realizarii elevaţiei edificiului din chirpici şi a acoperişului din stuf, deoarece materialul tegularlipsește.

Se poate remarca  faptul că, într-o etapă târzie, s-a construit, adosat incintei, un mic edificiu balnear III_, compus din două încăperi cu ziduri late de 0,65-0,70m, în opus mixtum, din blochete de calcar care  alternează cu cărămizi legate cu mortar. Acest edificiu, alături de zidul de incintă sunt singurele construcții la care a a fost utilizat mortarul.

Încăperea care se află spre strada I_a este pavată cu cărămizi de 0,57×0,57×0,04m,  aşezate pe un pat de mortar şi are dimensiunile de 2,20×2,35m.

A doua încăpere a edificiului  este o cădiţă tencuită în opus signinum.  Cădiţa are un prag din marmură, lat de 0,15m şi două orificii, de alimentare şi de evacuare a apei,  în canalul C₁ de la nord de edificiu, care se vărsa, la rândul său,  în canalul colector principal, prin canalul C₂ de sub strada II. Un alt canal,  din zona turnului, avea pantă descendentă spre nord și  se deversa tot în canalul colector.

În  ultimul moment constructiv, a fost  amenajat  unui alt pavaj peste pavajul canalului C₁, datat cu două monede de la împăratul Phocas  605-610 p. Chr., moment căruia îi aparţine şi construirea  celor trei fântâni din cartier, determinată, probabil, încetarea funcționalității apeductelor.

Pot fi presupuse deci, trei etape ale  organizării urbanistice :

1. a) amenajarea cartierului în epoca Anastasius-Justinian;
2. b) o reconstrucție, probabil după anul 559 p. Chr.( invazia kutrigurilor);
3. c) intervenţiile constructive de la începutul sec. VII p.Chr.